Feri Doamne, ce căldură de cuptor!
Ne dă în cap cu soarele, deodată,
Se mișcă omul ca o curcă beată,
Parc-ar avea, în fund, un fierbător.
Mass-media dă știri, fără-ncetare,
Din mijlocul acestui lung pojar,
Vezi suc evaporându-se-n pahar,
Și pipi, dispărând din pișuare.
Vedetele,-ntrebate de păreri
Răspund în dodii, neștiind săracii
La câte grade se topesc copacii,
Și cât de cald a fost alaltăieri.
Și, fără introduceri, fără rost,
Nea Nelu, întrebat de ține minte
Așa căldură să fi fost ‘nainte,
A zis: de la glaciațiune n-a mai fost!
L-au întrebat despre așa o vară
Pe Cătălin, baiatul ce-i băiată,
Și-a zis c-a fost așa de cald, odată
Hăt-hăt, demult, când era domnișoară.
Pe Werner, mutul nostru, poliglotul,
L-au întrebat, iar dânsul, în tăcere
A spus : După nemțeasca mea părere,
A fost ‘nainte să dăm Patriotul.
Șoșoacă a urlat, ca apucata,
Spre cer, să o audă Dumnezeu,
-Tu ai auzit vreodată cine-s eu?
Oprește-acum căldură aia, gata!
O alta creatură cumsecade
A început deodat’ să se agite,
Și-a spus că de va fi ales, promite
Să scadă,-n termometre, niște grade.
Lui Geoană, când i s-a cerut cuvântul,
A spus că, practic, nici nu se cuvine
Să plângă de caldura, lui i-e bine,
Că-i suflă, de o vreme-ncoace, Vântul.
Mie mi-e cald, dar sper că n-am să cad,
Să leșin, ca păianjenul în cadă,
Mă duc la plaja și, visând zăpadă,
Îmi fac antrenamentul pentru iad.