De la Briucsel, cu dragoste

În prima zi din restul vieții mele,
Adică azi întâia dată-n viață,
Mi-a apărut o chestie semeață,
Având pe bot o botniță de piele.

M-am întrebat ce animal o fi?
Părea o combinație ciudată
Între-o marmotă foarte îngrășată
Și-un porc ce a trăit între hamsii.

Am auzit ce zgomote făcea:
Niște guițături de toată jena,
Parcă Vasile Roaită plus sirena
Trăiau în gură la așa ceva.

Și multă vreme n-am știut ce este,
Pe urmă brusc de tot m-am lămurit,
Iubita mea Diana a simțit
Că-i timpul să se facă de poveste.

A arătat icoanele cu sfinți
Sperând să scoată dracii din Ursula,
Părea Mihai Viteazul și Gerula,
Plus Bobonetele din Las Fierbinți.

O tot filma și Lazarus, săracul,
Cum se-agita ca pepsi-le când, niște
Paznici de-ăia au vrut să îi confiște,
Cu nesimțire și tupeu, the sacul.

A fost ceva ce a produs mirare
În demnitarii învechiți în state,
Obișnuiți să dea mereu dreptate,
Și să sărute-n cur, care de care.

Au fost momente amuzante foarte:
Un paznic s-a pișat pe loc pe el,
Metsola a cerut un Rudotel
Și bietul Rareș s-a gândit la moarte.

Zelenski însuși ar fi amuțit,
Uitându-se cu gura larg căscată,
Și într-o zi de joi, întâia dată,
Nici n-a cerut nimic, nici n-a primit.

Mă bucur tare ca-nceput Șoșoaca
Să urle ca profetul în pustie,
Că practic, ei au vrut democrație.
Poftiți democrația geto-dacă!