Parenting bucovinean

Pe mine mama m-a iubit, mă jur!
Așa cum, orice mamă iubitoare,
E-ngrijorată foarte, dacă doare
Nuiaua, unduită peste cur.

M-a învățat, la modul iubitor,
Că a greși nu e o tragedie,
Spunându-mi, când făceam câte-o prostie,
Zâmbind, “eu te-am facut, eu te omor!”

Mi-a spus că a fuma este urât
Când m-a găsit, în pod, la o țigară,
Si nici n-am mai fumat, a doua oară,
Fiindcă mi-a spus “am să ți-o bag pe gat”

Mămica mea atâta mă iubea,
Cu o iubire sincera, curată,
Că nu-l lăsa, pe tata, să mă bată,
Că adora să mă mardească ea.

M-a învățat să fiu foarte atent,
Să nu întârzii seara, dupa zece,
Că ușa se închide, și e rece
Să dormi, pe preșul pus peste ciment.

M-a ajutat să nu ascult manele,
Că domnul Dumnezeu nu ne-a lăsat
În club, și tot atuncea, am aflat
Că practic, am hristosul mamii mele.

Iar simplul fapt c-arăt atât de bine,
Cu mușchii întăriți, ca un resort,
E pentru că-n pasiunea pentru sport,
A alergat, cu șlapul dupa mine.

M-a învățat de bine, m-a-nvățat,
Văzându-mă, înnebunit de fete,
“Nu te-nsura, te rog”, mi-a spus, băiete,
Dar fără-a fi bătut, n-am ascultat.

De-aceea, mă străbate câte-un gând,
Să las tot universul să lucreze,
Să vin-o mamă, să mă înfieze,
Și să mă bat-așa… , din când în când!